Cel mai bun lucru care mi s-a intamplat mie azi a fost inghetata asta de vanilie. Nu stiu daca va mai amintiti, dar inainte de toata invazia asta de produse care mai de care de pe piata noastra, inghetata pe care o gaseai mai peste tot, era cea la cornet. Bineinteles, pe vremea aia nu venea ambalata, nu venea nici cu data la care expira si nici cu lista de ingrediente. Imi aduc aminte ca atunci cand mergeam la bunicii mei, la tara, mancam inghetata facuta de ei; totusi, parca mai buna era inghetata aia de vanilie, la cornet pe care mi-o cumparau uneori de la chioscul din fata curtii.
Eram foarte mica si obisnuiam sa petrec o parte din vara, la bunici. La toti 4 :)).
Una din cele mai placute si vagi totodata, amintiri pe care o am din perioada aia se intampla intr-o zi de vara. Caniculara; nu erau mai putin calde decat verile de acum. Intr-una din zilele alea in care iti piere orice chef, searbada, plicticoasa. Interminabila. Chioscul de care va spuneam era singurul meu izvor de desfatare in acea zi si se afla chiar in fata curtii, la umbra unui nuc. Eu, mica. Bunica'mea, cu fondurile. Ce era de facut?

Tactica nr.1 :
ochi mari, umezi, staruitori. Nu a dat roade.

Tactica nr.2 :
sarit gard, facut doi pasi pana la chiosc, aplicat Tactica nr.1 .

Tactica nr.3 :
jucat teatru. pedeapsa indiferentei.

Nu-mi amintesc care din ele a functionat, dar stiu ca, intr-un final, am primit ce am vrut.
De fiecare data cand mananc inghetata la cornet, desi gustul e infinit altul, ma teleportez parca inapoi in timp, in ziua aia. In lumea aia. Intre oamenii de atunci.





Ca sa va zic drept, amintirea asta e mult mai vaga decat ce am povestit eu acolo. E atat de vaga incat nici macar nu sunt sigura daca s-a intamplat. Dar daca ar fi sa o recontruiesc, dupa cum ma cunosc pe mine, dupa cum ii cunosc pe-ai mei (bunici) si dupa cum imi amintesc de perioada aceea, ar semana putin ca scenariu cu cel de sus.

Happy ending

Acum ceva timp aparusera (de nicaieri) in fata blocului, 3 pisoi; nu cred ca aveau mai mult de 2-3 luni. Dintre cei 3, unul singur a mai ramas in viata. Pe ceilalti i-am vazut aruncati neglijent, ca niste carpe, undeva la marginea aleii. De caini nu pareau a fi sfasiati. Frig n-a fost, hrana nu le-a lipsit intru totul; n-as vrea sa ma pripesc in a trage o concluzie, dar stiu ca pe lumea asta sunt multi oameni fara scrupule.
You know, sometimes I wish I had a time machine and travel way back, to the beginning of time and have a say in how this world would be like.
In fine, eu l`am prins in viata numai pe unul din ei. Si inainte sa fie adoptat de un vecin binevoitor, i-am facut si niste poze (l-as fi luat eu, dar cand l-a vazut, my stuck up, jealous cat a facut o scena foarte FOARTE urata, asa ca l-am adoptat numai temporar). I do hope he's happy in his new home.
But here's the adorable, lucky kitten :D :





And here's my adorable cat; clearly she does know how to strike an attitude :)):

My plans for this summer

Yay! France is definitely in my summer plans this year :))
@Helenz: I made this lil` sketch for the both of us :D to keep us focused on our target:D

To be noted (@Helenz): ending doesn't necessarily have to be like the one in the picture:))

Header!

Dupa vreo 2 ore de photoshop, am terminat (in sfarsit) imaginea pentru antet :)) Stiu, stiu, nu e mare lucru ce-am facut, nu e foarte profi :)), dar imi plac culorile. Putin de tot!(I don't wanna look very infatuated with my own self :)) even though the post itself says otherwise ;)) ). Maine probabil am s-o pun iarasi pe cea veche. Dar azi! yes, the glory! Today I have a new header! >:)



Later edit: nu stiu cum se vad culorile la voi pe monitor, dar la mine se vad pretty awesome (@toma).

So..I'm not your friend then..?

This new South Park episode really cracks me up :))
South Park + Facebook + TRON? All together? =))

Despre frumusete in general. Despre cea a barbatului in particular

Hai sa raspund si eu la articolul lui Bobby Voicu .
Ce e, de fapt, frumusetea..daca nu o experienta subiectiva, cum zice si vorba aia: frumusetea e in ochii celui care priveste. Cu toate astea, standardul e aproximativ acelasi cam peste tot, se invarte in jurul acelorasi tipologii.
Iar gusturile se mai si schimba, revenind la subiect; frumusetea nu e o constanta.

Daca mie pe la 14 ani imi placea:



(:)) I KNOW! nu aruncati cu pietre, TOTUSI! ce, voi stiati mai bine la 14 ani?! :)) )iar pe la 19:



acum, la 20 si ceva (desi molko will forever have a special place in here-> pointing at the back cover of my very VERY old journal-> mhmm..molko sticker :)) ), nu as putea spune ca gasesc frumosul in ceva anume. Si, riscand sa cad in patetic, zic: frumosul se gaseste de multe ori in cele mai neasteptate situatii. Si e conditionat foarte mult de circumstante: de orice fel sunt ele (ma refer aici la cele de timp, de loc, la cele care tin de starea de spirit samd).

Oricat de placut ar fi fizicul cuiva, o forma fara fond va ramane intotdeauna o forma fara fond si atat. Superficialitatea nu poate avea durabilitate.
Fara sa intru in prea multe detalii, parerea mea e ca un barbat frumos (un om frumos) e acela care stie sa echilibreze cele doua elemente.

Salutations!
C.

As prone to doubt and heathen (:)) yeah) as i may be..cant deny the fact that feasts like Easter and Christmas (but Christmas in particular) bring a certain easiness and comfort to ones mind. Whether you like it or not, they almost constrain you to set your heart at ease and reconcile with yourself and everyone else for that matter. is it the nice memories, the family gatherings or whatever..who cares?! it is a special time..and that`s that :D

honestly, this whole world is such a strange and obscure thing for me..that sometimes i actually wonder: why wouldnt it be possible? :)) why wouldnt it, REALLY? how is life possible? and why? and how is it possible that i am? that everyone else is? why wouldnt THAT be possible then? :)) i like to deceive myself with this kind of questions sometimes, with thinking that there might be a greater purpose for us..but i cant see it. as much as i want to, i dont.

DA! im confused!:)) Lumea asta e o mare necunoscuta pentru mine. Si cu cat incerc sa mi`o explic, cu atat ma regasesc intr-o ceata si mai mare.

But before you judge, just think about it: aside from the ordinary things that surround us with the very purpose of taking our minds off the stuff ive been babling about just before, aside from science which is only capable of explaining what is contiguous (and thank god for that!-> yeah, the irony :))), aside from me, from you, from everything else, what are we? and more important: why are we?

The answer: not in THIS lifetime :)) and definitely NOT in the mambo jumbo constraining religious texts. (but if you are a believer, search for god in yourself, you wont find it anywhere else).

Then what are we left with? I guess with the only purpose my humble human mind can pick out: life is there to make the most of it. and by that i mean: make it count! and have fun, really. laugh. enjoy what is. enjoy your family, your friends. help others too. grow together. and all the other cheesy stuff :))

Sarbatori Fericite! And may you find peace!